Părăsim Palatul – muzeu Marincu și ne îndreptăm către ultimul punct din traseul nostru în căutarea artei și a culturii. Ne îndreptăm către centrul administrativ al județului Dolj – municipiul Craiova și cea mai frumoasă clădire din acesta – palatul Jean Mihail. Edificiul este un monument al arhitecturii de interes național. Palatul este construit între anii 1898 și 1907, spre a servi drept reședința lui Constantin (Dinu) Mihail, latifundiar și om politic, fiu al marelui latifundiar Nicolachi Mihail. În anul 1888 Dinu Mihail devine președintele consiliului județean din Dolj și își dorește să construiască în centrul orașului un palat care să se ridice la valoarea și înălțimea statutului lui social. Cunoscutul arhitect Paul Gottereau creează proiectul clădirii. Constantin Mihail trece în neființă în anul 1908, înainte de a reuși inaugurarea reședinței sale.

Stilul palatului Jean Mihail aparține curentului academism francez și include elemente care aparțin barocului târziu. Palatul se mândrește cu o arhitectură interioară și exterioară bogată și pentru construcția acestuia au fost folosite materiale de o calitate deosebită. Interiorul exclusivist a fost realizat printr-o scară interioară impunătoare din marmură de Carrara și coloane în stil ionic, candelabre de Murano, candelabre de Veneția, tencuieli aurite, pereți tapițați cu mătase de Lion,  lambriuri și parchet de înaltă calitate, mobilier cu stil deosebit, veselă din Japonia, sculpturi și tablouri.

Jean Mihail moștenește o mare parte din pământurile și moșiile tatălui său, iar după moartea fratelui său și a mătușilor și a unchiului în jurul anilor 30 devine unul din cei mai înstăriți români. La fel ca și tatăl său, era iubitor de artă și obișnuia să strângă colecții bogate. La moartea acestuia pe la 1936, avuția lui Jean Mihail, care includea pământuri și proprietăți, 30 milioane în numerar și încă 950 milioane în depozite și acțiuni, depuse la diferite bănci, devine proprietatea statului. Testamentul lui Jean Mihail prevedea crearea unei fondații culturale pe numele lui, care să lichideze toată averea acestuia și pământurile să fie vândute țăranilor la prețuri convenabile, iar banii obținuți să fie întrebuințați la înființarea unor școli, centre culturale, biblioteci și un liceu cu profil agrotehnic la Craiova.

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în palatul ”Jean Mihail” se află sediile câtorva instituții politice, precum Organizația Regională Comunistă ”Oltenia” și Asociația Română pentru Consolidarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, iar pentru scurt timp este ocupată de rectoratul, decanatul și serviciul administrativ al Institutului Agronomic, predecesorul Universității din Craiova.

De-a lungul anilor, în castel au fost găzduite diferite personalități de rang înalt – Regele Carol I (1913); Regele Ferdinand (1915); în timpul Primului Război Mondial, în anul 1916 a fost cartierul general al comandamentului german din Oltenia;  comandantul-șef al forțelor armate poloneze mareșal Edward Ridz-Schmigli (1939); președintele Poloniei Ignacy Mościcki (1939); Josip Broz Tito (1944) etc.

Începând cu 1954 în Palatul Jean Mihail se află Muzeul de Artă al orașului Craiova. La început fondul muzeului era compus din colecțiile galeriei de artă „Alexandru și Aristia Aman“, care include lucrări ale unor școli olandeze, flamande, italiene și franceze din sec. XVII, pictură română (Teodor Aman), lucrări grafice românești și străine, care au fost adăugate la bogata colecție de tablouri europene a lui Jean Mihail. În anii ce urmează, fondul muzeului este completat cu achiziții de opere de artă de la autoritățile municipale, donații de colecții deținute de personalități de renume ca Nicolae Romanescu, Cornetti, Glogoveanu.

În zilele noastre, expoziția permanentă expune lucrări împărțite în trei secțiuni: colecția ”Arta europeană”, colecția ”Artă românească“ și „Constantin Brâncuși”. Colecția Аrtei Еuropene oferă vizitatorilor lucrări ale școlii olandeze, flamande, italiene și franceze. Colecția Аrtei Рomânești include icoane, picturi, tablouri ale artiștilor Constantin Leca, Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonița, Iosif Iser, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady , Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba.

Atracția principală a muzeului este expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși, ce prezintă șase din lucrările lui timpurii (inclusiv variante ale celor mai cunoscute opere):

• Vitellius (1898),
• Miss Pogani (copie a versiunii din 1913),
• Mândrie (1905),
• Cap de copil (1906),
• Sărutul (1907) și
• Fragment de tors (Coapsă) (1909-1910).